#ZiuaAdolescenților: fotografii din adolescența unor mari scriitori și actori români

Duminică, 9 mai 2021, Muzeul Național al Literaturii Române din București (MNLR), Teatrul de Comedie și Clubul UNESCO – Adolescenții lansează pe paginile de Facebook și Instagram hashtag-ul #ZiuaAdolescenților, însoțit de fotografii din adolescența unor mari scriitori români, respectiv a unor actori ai Teatrului de Comedie. Printre numele de scriitori români surprinși la vârsta „marilor transformări” se numără Adrian Maniu, D. Iacobescu, Nicolae Labiș, Victor Ion Popa, Ion Vinea, Bogdan Amaru, Mircea Eliade, Al. Davila, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Lucia Demetrius, Zaharia Stancu, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pillat și Mateiu I. Caragiale. Toate portretele aflate în arhiva MNLR vor fi prezentate sub forma unui video-montaj, care va fi difuzat pe paginile de Facebook și Instagram.  

În 1997, a fost promulgată Legea nr. 197 din 17 noiembrie 1997 prin care „cea de-a doua duminică a lunii mai se instituie ca Ziua adolescentului”.

„Adolescența este pentru mine o stare de spirit și o provocare de a rămâne conectat la energiile unei vârste speciale, în care te încarci de entuziasmul, idealismul și curiozitatea față de tine, de lume și de celălalt. Vă propun să sărbătorim Ziua Adolescenților publicând fiecare dintre voi, cu hashtag-ul #ZiuaAdolescenților, o fotografie din adolescența voastră. Teatrul de Comedie și Muzeul Național al Literaturii Române vor publica fotografiile din adolescență ale unor actori și scriitori români. Îi aștept pe toți cei care mi-au scris și m-au încurajat să continuăm Festivalul Adolescenților atât la Teatrul de Comedie, la Muzeul Național al Literaturii Române din București, să ne vedem cât mai curând, atunci când va fi posibil să ne (re)întâlnim față către față, chip către chip. Tuturor vă transmit un salut ca de la un veșnic adolescent la un adolescent entuziast.”, a declarat Maestrul George Mihăiță. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al programului #ZiuaAdolescenților.

”Și… am ajuns la Ploiești la școala de muzică (vis-à-vis de Cinema Tineretului). Dar locuri nu erau decât la secția flaut. Zis și făcut. Părinții mi-au găsit o gazdă. Gazda avea o fată. Fata era frumoasă. M-am îndrăgostit. Era mai mare decât mine cu câțiva ani. O așteptam seara în fața porții, când ea venea agale, cu altul. Cu ce credeți că m-am consolat? (Acum îmi dau seama.) Cu întâlnirea providențială cu Toma Caragiu. Gazda (mama fetei) mă invitase să văd la Teatrul de Stat din Ploiești (care astăzi se cheamă Toma Caragiu) spectacolul De Pretore Vincenzo (Hoțul în rai). Atunci am dat mâna prima oară cu Toma. După primul an de institut, aveam să mă întâlnesc cu el la Cireșica, un restaurant de lângă Bulandra unde se adunau actorii, vestit în boema bucureșteană a acelor ani. Toma mă văzuse în Reconstituirea. Primul compliment l-am primit de la el. Student fiind, l-am văzut de 32 de ori în D-ale carnavalului. Coboram de la institut la parter, unde era Teatrul Bulandra. (Am prins și o zi de repetiție în care Birlic juca în locul lui Marin Moraru, care-și fracturase piciorul. Birlic, la prima lui apariție în scenă, scotea capul pe ușă și rămânea așa, privind. Atunci Pintilie l-a întrebat: „De ce stai așa de mult în ușă? Stai mai puțin!” „Nu, bre, că aici se aplaudă” – i-a răspuns Birlic… Prin anul III de facultate, aveam să joc cu Tomiță în celebrele B.D.-uri, un serial de mare succes în epocă. Eu eram Haralambie Harpalete. La finalul facultății, eram deja coleg cu Toma la Bulandra, repetând în Ziariștii de Al. Mirodan. După nici zece ani de când îl văzusem pe Toma Caragiu pe scenă la Ploiești, deveniserăm colegi! Doamne! În 2002, Horațiu Mălăele a început repetițiile cu De Pretore Vincenzo la Teatrul de Comedie. În rolul lui Toma… eu. În 2006, la fel ca Toma cândva, eram și eu Primarul din Revizorul de Gogol. „Păi, despre ce vorbim noi aici, domnule?”

George Mihăiță, în cartea ”MIHĂIȚĂ. Reconstituirea unei vieți” de Doina Papp, Editura Tracus Arte, București, 2018, paginile 37-38

Ion Vinea și Tristan Tzara

Trei adolescenți reușesc, în anul 1912, la Bucureşti, să creeze o revistă literară: Ion Iovanaki (Ion Vinea), Samuel Rosenstock (Tristan Tzara) şi Marcel Iancu (arhitect și pictor). Revista „Simbolul”, publicată doar în patru numere, reflecta dorința tinerilor de schimbare, de luptă pentru dreptul poeziei de a fi vie: ,,pentru dreptul de a fi obscură şi profundă, izolată şi singulară, prețioasă şi ireală”.

O fotografie aflată, astăzi, în expoziția de bază a MNLR, îl surprinde pe Ion Vinea alături de Tristan Tzara acolo unde poate nu ne așteptăm: la marginea unei păduri, privind curajoși spre viitor. Sunt liceeni, aflați în vacanță, în provincie: Ion Vinea, zvelt, încrezător în sine, îmbrăcat în costum de echitație, și Tristan Tzara, elegant, înălțându-se discret pe o piatră din apropiere pentru a echilibra distanța.

În 1915, Tristan Tzara va pleca la Zürich, unde se afla deja Marcel Iancu. La 14 iulie 1916, are loc primul spectacol Dada, la Cabaretul Voltaire. Va lua naştere, astfel, dadaismul, mișcare care va influența arta europeană.

,,Aşa s-a născut DADA, dintr-o nevoie de independenţă, de neîncredere faţă de comunitate. Cei ce sunt cu noi îşi păstrează libertatea. Noi nu recunoaştem nici o teorie. Ajunge cu academiile cubiste şi futuriste, laboratoare de idei formale.” (fragment din „Manifestul Dada 1918”, citit de Tristan Tzara la Zürich, în data de 23 martie 1918)

,,Dada nu e nimic / Dada e totul. Dada e viu, haotic, imprevizibil și fără sens, ca viața însăși.”

,,Dada e viața fără papuci și fără paralele.”

(Tristan Tzaza, „Șapte manifeste DADA”, ediția a II-a revizuită, versiuni românești, prefață și note de Ion Pop, Editura Polirom, Iași, 2016)

Text de Oana Oros, muzeograf – MNLR Crețulescu

https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/photos/a.105157716196036/4220268074684959/

Ion Pillat, fotografie din Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române din București

Ion Pillat, fotografie din Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române din București

Clubul UNESCO – Adolescenţii este o organizaţie non-politică, non-guvernamentală şi non-profit fondată de Maestrul George Mihăiţă. Preşedintele Clubul UNESCO – Adolescenţii este scriitorul Dan Mircea Cipariu, iar vicepreşedintele asociaţiei este artistul vizual Mihai Zgondoiu.

Clubul UNESCO – Adolescenţii a fost creat în anul 1992 şi face parte din reţeaua mondială de cluburi UNESCO. Încă de la înfiinţare, Clubul UNESCO – Adolescenţii a făcut lobby parlamentar pentru legiferarea unei zile speciale dedicate fenomenului adolescentin. Astfel, în 1997, a fost promulgată Legea nr. 197 din 17 noiembrie 1997 privind instituirea Zilei Adolescentului în fiecare an.

Proiectele Clubul UNESCO – Adolescenţii: Festivalul „Salut, Adolescența”, Săptămâna Adolescenţilor, Comedia ţine la TINEri, Festivalul Naţional de Teatru pentru Liceeni „Jos Pălăria”, Vernisaj A, Virtual Text A, Cursurile gratuite de actorie pentru elevi (profesor Delia Nartea), Euro Fest-Teen, Rezidența LiterArt, „Daruri pentru Minte, Trup și Spirit”. În cele 22 de ediţii de până acum ale Festivalului Naţional de Teatru „Jos Pălăria”, au urcat pe scenă peste 5000 de adolescenţi (dintre care câţiva au ajuns mari actori şi regizori), iar premiile au fost decernate, de-a lungul anilor, de Marcel Iureş, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Emilia Popescu, Vlad Cristache, Andi Vasluianu, Dorina Chiriac, Alex Bogdan etc.

www.ziua-a.ro